I.Relieful
Comuna Motoșeni se află situată în zona colinelor Tutovei, la extremitatea estică a județului, la limita cu județul Vaslui, în valea râului Zeletin, în zona confluenței cu Dobrotforul. Este traversată de șoseaua județeană DJ241, care o leagă spre nord de Răchitoasa, Colonești și Izvoru Berheciului și spre sud de Glăvănești și Podu Turcului (unde se intersectează cu DN11A), apoi mai departe în județul Vrancea de Boghești și Tănăsoaia și în județul Galați de Gohor (unde se termină în DN24). La Motoșeni, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ243B, care o leagă spre nord-vest de Stănișești și Vultureni și spre sud-est în județul Vaslui de Coroiești, Ciocani și Bârlad.
Colinele Tutovei, ca subunitate a Podișului Bârladului, fac parte din Podișul Moldovei; ocupă o regiune întinsă, de formă triunghiulară, situată între Siret la vest și râul Bârlad la est și între Coasta Racovei - Valea Morii la nord și până spre Nicorești la sud.
Colinele Tutovei sunt alcătuite din câteva culmi principale (Cucuieți, Vîrlănești, Doroșan, Huțanului) desfășurate de la N către S (scad în același sens de la 550 m la 250 m) și din numeroase culmi secundare, în majoritate orientate NV-SE, pe direcția înclinării depozitelor pliocene.
Colinele Tutovei sunt situate pe un fundament eterogen, puternic compartimentat și faliat, ce aparține flancului sudic al Platformei Moldovenești și sectorului nord vestic al Depresiunii Bârladului.
Din punct de vedere seismic comuna Motoșeni este situată în zona seismică de calcul „D", cu valoarea coeficientului Ks = 0,16 şi Îc=l,O conform Normativ PlO0 - 92A și normelor Indicativ NP-055-01 aprobate de M.L.P.T.L.
II.Clima
Colinele Tutovei au un climat de dealuri și podișuri, de tranziție gradată de la nuanțele de continentalism climat pronunțat în est la cel moderat în vest. Vara este caldă și uscată. Sumele medii ale radiației solare globale ating valori de 127 kcal/cm2, în condițiile în care predomină timpul senin. Valorile medii anuale cele mai mici sunt înregistrate în decembrie (cca 3kcal/cm2) iar cele maxime în iulie (18,5 kcal/cm2), media anuală fiind de cca 9-10 kcal/cm2. Circulația generală a atmosferei - advecția aerului uscat din direcția N și a aerului continental determină un accentuat grad de continentalism. Seceta de vară este un fenomen frecvent, relativ accentuat și, în ultimii ani, de durată ceva mai mare. Iarna este prezentă advecția aerului continental foarte rece din direcția NE și E. De asemenea se manifestă obișnuit stagnarea aerului dens și rece care condiționează inversiunile termice. Temperatura aerului - o caracteristică a repartiției teritoriale a valorilor termice o constituie distribuția lor insulară. Mediile lunii celei mai calde, iulie, se centrează în jurul valorii de 20°c. mediile lunii celei mai reci, ianuarie, se centrează în jurul valorii de -4°C. timpul mai secetos cauzat de pătrunderea aerului continental dinspre NE și E, condiționează uneori, abateri mari de la valoarea medie lunară. Regimul precipitațiilor atmosferice prezintă variații anuale, anotimpuale și lunare destul de importante. Cantitățile medii sunt în comuna Motoșeni de la 550,0 mm la 1 000mm, cu o medie anuală între 600 - 800mmcantitățile medii ale lunii iulie sunt în jur de 60,0mm iar în timpul verilor secetoase cantitatea de precipitații se reduce până la 20 - 30 mm. Cantitățile medii ale lunii ianuarie se încadrează între 30 și 60 mm, local mai ridicate sau mai coborâte. Cantitățile maxime căzute în 24 de ore se datorează ploilor sub formă de averse. Ninsorile sunt mai mult viscolite iar stratul de zăpadă, subțire nu durează mai mult de jumătatea lunii martie.
Comuna Motoșeni, din punct de vedere climatic se găsește în zona climatului continental cu influențe ale maselor de aer arctic (anticiclonul siberian) în perioada de iarnă și de aer cald de tip mediteraneean în perioada verii. Temperatura medie anuală este de 9 °c.
Climatul zonei se caracterizează prin ierni aspre cu viscole puternice și veri călduroase, de obicei secetoase, cu precipitații în general reduse - cca. 500 - 550 mm față de un regim de precipitații de 900 - 1000 mm cât se înregistrează în zona vestică a județului. Precipitațiile din cursul verii au o apariție neuniformă în teritoriu și un caracter torențial, care produce inundarea locală mai ales în văile neglijate și întreținute necorespunzător.
III.Istoric
Comuna Motoșeni este formată din fostele comune Cociu, Fătăciuni și Ursa, care în urma restructurării așezărilor rurale și urbane din anul 1968 s-au unit formând o singură comună cu 14 sate, dispersate de o parte și de alta a râului Zeletin.
Între cele mai vechi sate ale comunei sunt Motoșeni (1495) și Tepoaia (1428), atestate documentar încă din secolul XV.
Prima atestare documentară a localității Motoșeni este menționată în anul 1495, când s-a vândut o moșie ce cuprindea localitățile Gheești, Neagoanei, Colunești și Motoșeni .
Localitatea este atestată documentar, a doua oară, la data de 12 mai 1555. Din privilegiu primit de la Ștefan cel Mare, Toader Incaș a vândut serdarului Gheorghe-Mihăilă Motas o bucată de pământ, cu o suta de zloți tătărăști. Pământul se află la hotarul Oprișeștilor (denumire a satului de la străvechiul Opriș), în partea de jos, la Obârșia Sohodolului.
În memoria celor căzuți la datorie în primul război mondial s-au ridicat Monumentele Eroilor în satul Praja.
În comună există numeroase lăcașuri de cult, dintre care unele fac parte din categoria "monumente istorice" din judeţul Bacău.
Șase obiective din comuna Motoșeni sunt incluse în lista monumentelor istorice din judetul Bacău ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Nicolae" (1809) din satul Chetreni, biserica „Adormirea Maicii Domnului'' (1763) din satul Fântânele, biserica „Sfântul Dumitru" (1847) din satul Motoșeni. biserica de lemn ,,Înălţarea Domnului" (1830) din partea de est a satului Praja. biserica de lemn „Sfinţii Voievozi'' (secolul al XVUI-lea) din satul Șendrești și biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului" ( 1774) din satul Ţepoaia (cătunul Fundătura Ţepoaia).
IV.Suprafața
Teritoriul comunei Motoșeni, în suprafaţă totală de 10452 ha este unitar, indivizibil și inalienabil, din care:
- Teren agricol - 7613 ha din care: arabil -5436 ba; pasuni-1969 ba; fânețe - 67 ba; vii -141 ha;
- Teren neagricol - 2839 din care: păduri -1998 ha; ape, bălți- 184 ha; drumuri- 252ha; curți/construcții - 180 ha; teren neproductiv - 225 ha.